Protectia mediului

Valea Bistriţei, cu un traseu semnificativ, s-a impus semnificativ şi în Munţii Bistriţei, contribuind la modelarea acestora. Începând de la ieşirea din Depresiunea Dornelor şi până la intrarea în Cracău-Bistriţa, râul şi-a săpat o vale adâncă, despre care se susţine, că îşi menţine actualul curs din Sarmaţian, pe acest traseu tăind formaţiuni mai dure(Cheile Zugreni cu versante abrupte) cât şi mai friabile(Broşteni->Borca->aval). Zona de lărgire de la Broşteni şi până la Poiana Teiului este marcată de prezenţa a numeroase aşezări. În privinţa circulaţiei de pe Valea Bistriţei, trebuie amintit că "drumul plutelor" a fost înlocuit cu unul rutier, iar la coada lacului a fost construit viaductul Poiana Largului, ce face legătura dinspre Vatra Dornei spre Târgu Neamţ şi Piatra Neamţ. Valea Bistriţei, ca urmare a amenajărilor hidroelectrice, a devenit o importantă zonă turistică, atât prin potenţialul propriu ca şi a posibilităţilor de pătrundere în zonele montane din vecinătate.

sâmbătă, 12 septembrie 2009




Productivitate record de plante legumicole pe Valea Bistritei





Omul a cautat demult sa mareasca productivitatea solului, practicand o agricultura intensiva, cu rotatia culturilor, adaugand ingrasaminte ( gunoi de grajd ) si ameliorand plantele prin selectie. Pe Valea Bistritei culturile sunt orientate dupa diversele combinatii ale factorilor ecologici (relief, microclima, apa si resurse nutritive), in scopul unei zonari a productiei. Astfel in aceasta zona se practica o agricultura sezoniera, plantele legumicole cultivate fiind: cartoful, porumbul, fasolea, sfecla, bostan porcesc, ceapa, usturoi si morcov.
Spre deosebire de anul trecut, anul acesta avem o productivitate record datorita factorilor fizico-geografici care au avut un rol foarte important in practicarea culturilor agricole. Aceste culturi agricole sunt folosite pentru nevoi directe ale producatorilor si nu pentru comercializare, deoarece piata de desfacere este la o distanta prea mare (sat→oras=50 km).

Productivitatea unor plante legumicole
raportate la 1 prajina in anii 2008-2009


planta legumicola 2008 2009

cartof 250kg 500kg

porumb 70kg 100kg
In Romania, sistemul metric a fost introdus prin "Legea pentru adoptarea sistemului metric in Romania publicata in monitorul official nr. 210/21 sept./oct. 1856 si aplicabila pana la 1 ian. 1866".Astfel 1 prajina in Moldova = 4 stanjeni(1 stanjen=2,23m)=8,92m.