Protectia mediului

Valea Bistriţei, cu un traseu semnificativ, s-a impus semnificativ şi în Munţii Bistriţei, contribuind la modelarea acestora. Începând de la ieşirea din Depresiunea Dornelor şi până la intrarea în Cracău-Bistriţa, râul şi-a săpat o vale adâncă, despre care se susţine, că îşi menţine actualul curs din Sarmaţian, pe acest traseu tăind formaţiuni mai dure(Cheile Zugreni cu versante abrupte) cât şi mai friabile(Broşteni->Borca->aval). Zona de lărgire de la Broşteni şi până la Poiana Teiului este marcată de prezenţa a numeroase aşezări. În privinţa circulaţiei de pe Valea Bistriţei, trebuie amintit că "drumul plutelor" a fost înlocuit cu unul rutier, iar la coada lacului a fost construit viaductul Poiana Largului, ce face legătura dinspre Vatra Dornei spre Târgu Neamţ şi Piatra Neamţ. Valea Bistriţei, ca urmare a amenajărilor hidroelectrice, a devenit o importantă zonă turistică, atât prin potenţialul propriu ca şi a posibilităţilor de pătrundere în zonele montane din vecinătate.

duminică, 27 decembrie 2009




Zaporul a revenit pe raul Bistrita

CAUZELE PRODUCERII FENOMENULUI

CAUZE NATURALE
~mentinerea unor temperaturi foarte scazute ale aerului (sub –10°C) pe o durata mai mare de timp, care duce la dezvoltarea unor formatiuni de gheata compacte;
~fluctuatii mari de temperatura de la zi la noapte si de la o zi la alta;
~patrunderea unor mase de aer mai cald dinspre vest, prin culoarele Dornei si Bistritei (fenomen unic in Romania), fapt care cauzeaza incalzirea din amonte spre aval, urmata de desprinderea prematura a gheturilor din albii si antrenarea sloiurilor peste formatiunile de gheata din aval, avand ca efect formarea zapoarelor, cu cresteri bruste ale nivelului apei in amonte;
~succesiunea in lungul raului Bistrita a unor sectoare cu pante diferite, existenta meandrelor si a ingustarilor de albie minora pe anumite portiuni;
~culoarul Bistritei in zona cuprinsa intre localitatile Borca si Poiana Teiului este foarte ingust; albia minora are latimea intre 50 şi 80 m iar albia majora intre 300 şi 1500 m.

CAUZE ANTROPICE
~prezenta podurilor, a unor Imprejmuiri şi anexe gospodaresti;
Prezenta in albie a unor constructii hidroenergetice nefinalizate (lucrarile începute inainte de 1989 şi aflate în prezent în diferite faze de executie, cum ar fi nodul hidrotehnic Paraul Pantei);
Existenta acumularii Izvoru Muntelui care influenteaza fenomenele hidrometeorologice din zona.

MANIFESTAREA FENOMENULUI

~temperatura aerului se mentine la valori negative, o perioada mai indelungata:
~
lacul Izvoru Muntelui incepe sa inghete, pornind de la coada unde apa are un nivel mai scazut;
~
stratul de gheata din coada lacului şi panta redusa spre intrarea in lac determina:
nedisiparea zaiului in masa apei;
~
inceperea aglomerarilor;
aparitia blocajelor;
~
extinderea fenomenului pe distante de 25 - 30 km si grosimi de 5 - 7 m.
~
aglomerarile de zai duc la:
~
scaderea vitezei de scurgerea apei;
~
cresterea nivelului in amonte;