fig. nr. 1. Capra din Madei (2001)

Alaiurile de personaje mascate din comuna Borca

Pentru toti locuitorii comunei Borca, iarna reprezinta anotimpul bucuriilor facute de zapada dar si de jocul caprei, aceasta din urma fiind printre cele mai atractive.

Aceste alaiuri au ca personaj central capra care impreuna cu cetele de mascati merg in zilele de 31 decembrie- 1 ianuarie in centrul comunei pentru asa zisul joc al caprei. Mascatii sunt constituiti din toate categoriile sociale, unindu-se chipurile pentru salvarea de la pierirea obiceiurilor, insa mai nou cu maciuci grele din lemn si felurite obiecte care scot al mai mare zgomot. Acestia din cand in cand mai striga: „ asta-i capra caprelor, capra...” Echipa astfel alcatuita se pregateste cu cateva zile inainte. Cand se intalnesc doua formatii de capre se lovesc unii de altii cu umerii in semn de „salut”.

Spre fascinatia privitorilor simbolistica jocului nu a ramas aceeasi.

Doar zvonuri despre reabilitarea Caminului Cultural Madei.

Ramanem doar cu problema!

In continuare problema cu care se confrunta satul Madei, este lipsa unui loc de organizare a nuntilor precum si a altor momente cu caracter de distingere si voie buna. In sat exista o cladire ce purta candva numele de CAMIN CULTURAL dar in prezent aceasta si-a pierdut complet numele mai ales prin infatisarea pe care o prezinta societatii.

Dar cine credeti ca este responsabil de aceasta infatisare?

Eu cred ca aparatul administrativ din care este formata comuna, este singurul vinovat in acest caz, dar timpul tace si trece si se constata cu stupoare ca persoanele din acest aparat ezita intre sentimentul datoriei si interesele proprii. Cu alte cuvinte aici bantuie coruptia caruia ii vedem doar suprafata fara a sti cu siguranta cata gheata ascunde in adancime!

Au existat numeroase intentii de reabilitare a sa, dar cei interesati(investitorii) au primit un refuz categoric de fiecare data.

--->pete de rusine peste imaginea comunei Borca

Prezenţa unei terase de peste 200 m la Lunca, jud. Neamţ

=locuitorii din zonă îi spun Podirei sau Poiana Luncii=

Cotul brusc al văii în acest sector reprezintă un meandru adâncit care are un versant concav aproape abrupt(plasa Şoldanu) şi un versant convex(Bâtca Luncii) pe care se etajează un crâmpei de terasă ajungând până la înălţimea de 250 m deasupra râului Bistriţa. Acesta s-a păstrat datorită cotului puternic, un adevărat meandru încătuşat, pe care râul îl face, lăsând pe stânga terasa etajată. Fiind situată în zona cristalino mezozoică, rocile mai dure au încorsetat Bistriţa astfel încât aceasta nu şi-a mai putut săpa o vale largă cu o luncă din care să fi rămas resturi suspendate sub forma de terase înalte. Şi în prezent această luncă este foarte redusă(aprox. 190m lăţime) încât va fi distrusă în viitor când râul îşi va mai adânci valea.

fig. nr. 1. Imagine 3D

după maps.google.com

Bibliografie

I. Donisă, P. Poghirc, Valea Bistriţei, Editura Ştiinţifică Bucureşti, 1968

Prabuşire totală a paginilor de internet aparţinând Consiliilor Locale de pe Valea Bistriţei(Borca, Fărcaşa şi Poiana Teiului).

Se pare ca una dintre legile fundamentale ale naturii se potriveste şi aici: “Toate sunt legate de toate.”

Pentru a vă convinge şi dumneavoastră accesaţi următoarele link-uri:

primaria Borca

primaria Farcasa

primaria Poiana Teiului

Mesajele sunt expuse locuitorilor comunei Broşteni, jud. Suceava.

Deşeurile sunt aruncate corespunzător în recipientele amplasate în zonele mai populate, însă grija şi transportul ce aparţin Consiliului Local al "oraşului Broşteni", lipsesc cu desăvârşire.

Pe seama ploilor torenţiale şi a rocilor coezive (de tipul argilelor) s-au produs deplasări în masă

Astfel pe versantul stâng al râului Bistriţa la intrarea în satul Pietroasa, jud. Suceava, s-a produs o alunecare de teren. Această alunecare a fost favorizată de apa din precipitaţii, coezivitatea rocilor şi de unghiul de frecare interioară.

Zonă afectată de calamităţi

Urmare a ploilor torenţiale care s-au succedat începând cu primăvara acestui an şi culminând cu aversele din iunie şi iulie, grohotişurile au fost antrenate de pârâul Cerbu (afluent pe dreapta al pârâul Neagra, judeţul Suceava), producându-se colmatarea albiei acestuia. Consecinţele acestui fenomen au fost: depunerea de grohotişuri pe cursul iniţial şi devierea cursului pârâului. Astfel pârâul din acest an nu mai urmează cursul iniţial, albia acestuia urmând un traseu diferit şi influenţând apariţia unor noi ravene în corpul vechiului drum Cerbu.

Datorită pantei mari, apa concentrată pe noul drum forestier Cerbu a produs eroziuni lineare ce au dat naştere la o ravenă în corpul drumului, făcându-l astfel impracticabil.

Pentru a elimina apariţia unor noi ravene şi a preîntâmpina mărirea celor existente sunt necesare lucrări de refacere a zonei afectate de calamităţi, lucrări ce constau în: refacerea drumului forestier şi reamenajarea cursului pârâului, astfel încât apa sa-şi urmeze vechiul făgaş.

Primul parc eolian de pe VALEA BISTRITEI va "răsări" la Borca

Pe muntele Budacu, la aproximativ 25 de kilometri de centrul comunei Borca, va fi construit primul parc eolian din judeţul Neamţ. Investiţia, estimată la 80-100 de milioane de euro, va fi realizată de firma de cablu din Borca, în parteneriat cu o firmă ieşeană. Terenul care va găzdui morile de vânt aparţine Primăriei Borca şi a fost oferit în concesiune investitorilor.

Agenţia pentru Protecţia Mediului confirmă "pionieratul" acestei investiţii

Realizarea unui parc eolian, ca sursă alternativă de producerea a energiei electrice (din aşa-numitele surse regenerabile), deşi sprijinită la nivel naţional şi european inclusiv prin legislaţie, implică parcurgerea mai multor etape. Investitorii care se înhamă la o asemenea treabă au de obţinut o grămadă de documente - unele pe plan local, altele de la instituţii abilitate în diferite domenii: certificat de urbanism, aviz de mediu, autorizaţie de construire, aviz de amplasament, aviz tehnic de racordare, contract de racordare, autorizaţie de înfiinţare, licenţă de producere de energie regenerabilă etc. Aşadar, printre primele documente de obţinut se află şi acordul de mediu. De la Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ ni s-a comunicat că demersurile întreprinse de firma din Borca sunt primele de acest gen pe judeţul nostru: "Vă precizăm că la nivelul judeţului Neamţ, până în anul 2010 nu a fost înregistrată nicio solicitare privind obţinerea de acte de reglementare pentru înfiinţarea de parcuri eoliene. În anul 2010 a fost depus un acord de mediu de către firma de cablu din Borca , cerere înregistrată la APM Neamţ în data de 24.02.2010. Proiectul este prevăzut a se realiza în comuna Borca - extravilan Budacu - Borci, cu 25 de turbine cu o capacitate totală de 50 MW".

"O parte din energie va fi livrată instituţiilor din comună"

Aminteam că parcul eolian de la Budacu-Borci se va edifica pe un teren care aparţine Primăriei Borca. Parteneriatul încheiat de autorităţilor locale cu cei doi investitori nu este dezinteresat, o parte din energia produsă urmând a fi utilizată de comunitate. "În conformitate cu legislaţia în vigoare, am oferit în concesiune suprafaţa de teren pe care se vor amplasa turbinele eoliene, teren care aparţine Primăriei Borca. este vorba despre aproximativ 500 de hectare, ca zonă, însă suprafaţa ocupată efectiv de turbine este cu mult mai mică. În acest fel, nu se vor împiedica celelalte activităţi tradiţionale: păşunatul animalelor, respectiv colectarea fructelor de pădure. Ne bucură că în zona noastră va fi construit un parc eolian, deoarece o parte din energie va reveni, prin contract, comunităţii.

sursa: http://www.realitateamedia.ro