Protectia mediului

Valea Bistriţei, cu un traseu semnificativ, s-a impus semnificativ şi în Munţii Bistriţei, contribuind la modelarea acestora. Începând de la ieşirea din Depresiunea Dornelor şi până la intrarea în Cracău-Bistriţa, râul şi-a săpat o vale adâncă, despre care se susţine, că îşi menţine actualul curs din Sarmaţian, pe acest traseu tăind formaţiuni mai dure(Cheile Zugreni cu versante abrupte) cât şi mai friabile(Broşteni->Borca->aval). Zona de lărgire de la Broşteni şi până la Poiana Teiului este marcată de prezenţa a numeroase aşezări. În privinţa circulaţiei de pe Valea Bistriţei, trebuie amintit că "drumul plutelor" a fost înlocuit cu unul rutier, iar la coada lacului a fost construit viaductul Poiana Largului, ce face legătura dinspre Vatra Dornei spre Târgu Neamţ şi Piatra Neamţ. Valea Bistriţei, ca urmare a amenajărilor hidroelectrice, a devenit o importantă zonă turistică, atât prin potenţialul propriu ca şi a posibilităţilor de pătrundere în zonele montane din vecinătate.

vineri, 6 august 2010

Mesajele sunt expuse locuitorilor comunei Broşteni, jud. Suceava.






Deşeurile sunt aruncate corespunzător în recipientele amplasate în zonele mai populate, însă grija şi transportul ce aparţin Consiliului Local al "oraşului Broşteni", lipsesc cu desăvârşire.

Pe seama ploilor torenţiale şi a rocilor coezive (de tipul argilelor) s-au produs deplasări în masă

Astfel pe versantul stâng al râului Bistriţa la intrarea în satul Pietroasa, jud. Suceava, s-a produs o alunecare de teren. Această alunecare a fost favorizată de apa din precipitaţii, coezivitatea rocilor şi de unghiul de frecare interioară.

duminică, 1 august 2010

Zonă afectată de calamităţi

Urmare a ploilor torenţiale care s-au succedat începând cu primăvara acestui an şi culminând cu aversele din iunie şi iulie, grohotişurile au fost antrenate de pârâul Cerbu (afluent pe dreapta al pârâul Neagra, judeţul Suceava), producându-se colmatarea albiei acestuia. Consecinţele acestui fenomen au fost: depunerea de grohotişuri pe cursul iniţial şi devierea cursului pârâului. Astfel pârâul din acest an nu mai urmează cursul iniţial, albia acestuia urmând un traseu diferit şi influenţând apariţia unor noi ravene în corpul vechiului drum Cerbu.


















Datorită pantei mari, apa concentrată pe noul drum forestier Cerbu a produs eroziuni lineare ce au dat naştere la o ravenă în corpul drumului, făcându-l astfel impracticabil.





















Pentru a elimina apariţia unor noi ravene şi a preîntâmpina mărirea celor existente sunt necesare lucrări de refacere a zonei afectate de calamităţi, lucrări ce constau în: refacerea drumului forestier şi reamenajarea cursului pârâului, astfel încât apa sa-şi urmeze vechiul făgaş.