fig. nr. 1. Capra din Madei (2001)

Alaiurile de personaje mascate din comuna Borca

Pentru toti locuitorii comunei Borca, iarna reprezinta anotimpul bucuriilor facute de zapada dar si de jocul caprei, aceasta din urma fiind printre cele mai atractive.

Aceste alaiuri au ca personaj central capra care impreuna cu cetele de mascati merg in zilele de 31 decembrie- 1 ianuarie in centrul comunei pentru asa zisul joc al caprei. Mascatii sunt constituiti din toate categoriile sociale, unindu-se chipurile pentru salvarea de la pierirea obiceiurilor, insa mai nou cu maciuci grele din lemn si felurite obiecte care scot al mai mare zgomot. Acestia din cand in cand mai striga: „ asta-i capra caprelor, capra...” Echipa astfel alcatuita se pregateste cu cateva zile inainte. Cand se intalnesc doua formatii de capre se lovesc unii de altii cu umerii in semn de „salut”.

Spre fascinatia privitorilor simbolistica jocului nu a ramas aceeasi.

Doar zvonuri despre reabilitarea Caminului Cultural Madei.

Ramanem doar cu problema!

In continuare problema cu care se confrunta satul Madei, este lipsa unui loc de organizare a nuntilor precum si a altor momente cu caracter de distingere si voie buna. In sat exista o cladire ce purta candva numele de CAMIN CULTURAL dar in prezent aceasta si-a pierdut complet numele mai ales prin infatisarea pe care o prezinta societatii.

Dar cine credeti ca este responsabil de aceasta infatisare?

Eu cred ca aparatul administrativ din care este formata comuna, este singurul vinovat in acest caz, dar timpul tace si trece si se constata cu stupoare ca persoanele din acest aparat ezita intre sentimentul datoriei si interesele proprii. Cu alte cuvinte aici bantuie coruptia caruia ii vedem doar suprafata fara a sti cu siguranta cata gheata ascunde in adancime!

Au existat numeroase intentii de reabilitare a sa, dar cei interesati(investitorii) au primit un refuz categoric de fiecare data.

--->pete de rusine peste imaginea comunei Borca

Prezenţa unei terase de peste 200 m la Lunca, jud. Neamţ

=locuitorii din zonă îi spun Podirei sau Poiana Luncii=

Cotul brusc al văii în acest sector reprezintă un meandru adâncit care are un versant concav aproape abrupt(plasa Şoldanu) şi un versant convex(Bâtca Luncii) pe care se etajează un crâmpei de terasă ajungând până la înălţimea de 250 m deasupra râului Bistriţa. Acesta s-a păstrat datorită cotului puternic, un adevărat meandru încătuşat, pe care râul îl face, lăsând pe stânga terasa etajată. Fiind situată în zona cristalino mezozoică, rocile mai dure au încorsetat Bistriţa astfel încât aceasta nu şi-a mai putut săpa o vale largă cu o luncă din care să fi rămas resturi suspendate sub forma de terase înalte. Şi în prezent această luncă este foarte redusă(aprox. 190m lăţime) încât va fi distrusă în viitor când râul îşi va mai adânci valea.

fig. nr. 1. Imagine 3D

după maps.google.com

Bibliografie

I. Donisă, P. Poghirc, Valea Bistriţei, Editura Ştiinţifică Bucureşti, 1968