Valea Bistriţei, cu un traseu semnificativ, s-a impus semnificativ şi în Munţii Bistriţei, contribuind la modelarea acestora. Începând de la ieşirea din Depresiunea Dornelor şi până la intrarea în Cracău-Bistriţa, râul şi-a săpat o vale adâncă, despre care se susţine, că îşi menţine actualul curs din Sarmaţian, pe acest traseu tăind formaţiuni mai dure(Cheile Zugreni cu versante abrupte) cât şi mai friabile(Broşteni->Borca->aval). Zona de lărgire de la Broşteni şi până la Poiana Teiului este marcată de prezenţa a numeroase aşezări. În privinţa circulaţiei de pe Valea Bistriţei, trebuie amintit că "drumul plutelor" a fost înlocuit cu unul rutier, iar la coada lacului a fost construit viaductul Poiana Largului, ce face legătura dinspre Vatra Dornei spre Târgu Neamţ şi Piatra Neamţ. Valea Bistriţei, ca urmare a amenajărilor hidroelectrice, a devenit o importantă zonă turistică, atât prin potenţialul propriu ca şi a posibilităţilor de pătrundere în zonele montane din vecinătate.
Astfel, localitatea Broşteni din judeţul Suceava este un exemplu foarte concludent în acest sens.
VEZI FOTO!
Temperaturile negative din ultima perioadă au produs fenomenul de îngheţ total al albiei minore (pod de gheaţă) în amonte de satul Mădei
Instalarea fenomenului s-a produs datorită adâncimii şi vitezei scăzute a apei dar şi din pricina secetei care a făcut ca debitul râului Bistriţa să fie atât de mic. Dacă gerul va continua, podul de gheaţa va depăşi grosimea actuală, existând probabilitatea ca la o eventuală încălzire a vremii să apară barajele de gheaţă (zăpoarele) asemenea celor produse în aval de localitatea Borca.
