Mesajele sunt expuse locuitorilor comunei Broşteni, jud. Suceava.

Deşeurile sunt aruncate corespunzător în recipientele amplasate în zonele mai populate, însă grija şi transportul ce aparţin Consiliului Local al "oraşului Broşteni", lipsesc cu desăvârşire.

Pe seama ploilor torenţiale şi a rocilor coezive (de tipul argilelor) s-au produs deplasări în masă

Astfel pe versantul stâng al râului Bistriţa la intrarea în satul Pietroasa, jud. Suceava, s-a produs o alunecare de teren. Această alunecare a fost favorizată de apa din precipitaţii, coezivitatea rocilor şi de unghiul de frecare interioară.

Zonă afectată de calamităţi

Urmare a ploilor torenţiale care s-au succedat începând cu primăvara acestui an şi culminând cu aversele din iunie şi iulie, grohotişurile au fost antrenate de pârâul Cerbu (afluent pe dreapta al pârâul Neagra, judeţul Suceava), producându-se colmatarea albiei acestuia. Consecinţele acestui fenomen au fost: depunerea de grohotişuri pe cursul iniţial şi devierea cursului pârâului. Astfel pârâul din acest an nu mai urmează cursul iniţial, albia acestuia urmând un traseu diferit şi influenţând apariţia unor noi ravene în corpul vechiului drum Cerbu.

Datorită pantei mari, apa concentrată pe noul drum forestier Cerbu a produs eroziuni lineare ce au dat naştere la o ravenă în corpul drumului, făcându-l astfel impracticabil.

Pentru a elimina apariţia unor noi ravene şi a preîntâmpina mărirea celor existente sunt necesare lucrări de refacere a zonei afectate de calamităţi, lucrări ce constau în: refacerea drumului forestier şi reamenajarea cursului pârâului, astfel încât apa sa-şi urmeze vechiul făgaş.

Primul parc eolian de pe VALEA BISTRITEI va "răsări" la Borca

Pe muntele Budacu, la aproximativ 25 de kilometri de centrul comunei Borca, va fi construit primul parc eolian din judeţul Neamţ. Investiţia, estimată la 80-100 de milioane de euro, va fi realizată de firma de cablu din Borca, în parteneriat cu o firmă ieşeană. Terenul care va găzdui morile de vânt aparţine Primăriei Borca şi a fost oferit în concesiune investitorilor.

Agenţia pentru Protecţia Mediului confirmă "pionieratul" acestei investiţii

Realizarea unui parc eolian, ca sursă alternativă de producerea a energiei electrice (din aşa-numitele surse regenerabile), deşi sprijinită la nivel naţional şi european inclusiv prin legislaţie, implică parcurgerea mai multor etape. Investitorii care se înhamă la o asemenea treabă au de obţinut o grămadă de documente - unele pe plan local, altele de la instituţii abilitate în diferite domenii: certificat de urbanism, aviz de mediu, autorizaţie de construire, aviz de amplasament, aviz tehnic de racordare, contract de racordare, autorizaţie de înfiinţare, licenţă de producere de energie regenerabilă etc. Aşadar, printre primele documente de obţinut se află şi acordul de mediu. De la Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ ni s-a comunicat că demersurile întreprinse de firma din Borca sunt primele de acest gen pe judeţul nostru: "Vă precizăm că la nivelul judeţului Neamţ, până în anul 2010 nu a fost înregistrată nicio solicitare privind obţinerea de acte de reglementare pentru înfiinţarea de parcuri eoliene. În anul 2010 a fost depus un acord de mediu de către firma de cablu din Borca , cerere înregistrată la APM Neamţ în data de 24.02.2010. Proiectul este prevăzut a se realiza în comuna Borca - extravilan Budacu - Borci, cu 25 de turbine cu o capacitate totală de 50 MW".

"O parte din energie va fi livrată instituţiilor din comună"

Aminteam că parcul eolian de la Budacu-Borci se va edifica pe un teren care aparţine Primăriei Borca. Parteneriatul încheiat de autorităţilor locale cu cei doi investitori nu este dezinteresat, o parte din energia produsă urmând a fi utilizată de comunitate. "În conformitate cu legislaţia în vigoare, am oferit în concesiune suprafaţa de teren pe care se vor amplasa turbinele eoliene, teren care aparţine Primăriei Borca. este vorba despre aproximativ 500 de hectare, ca zonă, însă suprafaţa ocupată efectiv de turbine este cu mult mai mică. În acest fel, nu se vor împiedica celelalte activităţi tradiţionale: păşunatul animalelor, respectiv colectarea fructelor de pădure. Ne bucură că în zona noastră va fi construit un parc eolian, deoarece o parte din energie va reveni, prin contract, comunităţii.

sursa: http://www.realitateamedia.ro

Zaporul a revenit pe raul Bistrita

CAUZELE PRODUCERII FENOMENULUI

CAUZE NATURALE

~mentinerea unor temperaturi foarte scazute ale aerului (sub –10°C) pe o durata mai mare de timp, care duce la dezvoltarea unor formatiuni de gheata compacte;

~fluctuatii mari de temperatura de la zi la noapte si de la o zi la alta;

~patrunderea unor mase de aer mai cald dinspre vest, prin culoarele Dornei si Bistritei (fenomen unic in Romania), fapt care cauzeaza incalzirea din amonte spre aval, urmata de desprinderea prematura a gheturilor din albii si antrenarea sloiurilor peste formatiunile de gheata din aval, avand ca efect formarea zapoarelor, cu cresteri bruste ale nivelului apei in amonte;

~succesiunea in lungul raului Bistrita a unor sectoare cu pante diferite, existenta meandrelor si a ingustarilor de albie minora pe anumite portiuni;

~culoarul Bistritei in zona cuprinsa intre localitatile Borca si Poiana Teiului este foarte ingust; albia minora are latimea intre 50 şi 80 m iar albia majora intre 300 şi 1500 m.

CAUZE ANTROPICE

~prezenta podurilor, a unor Imprejmuiri şi anexe gospodaresti;

Prezenta in albie a unor constructii hidroenergetice nefinalizate (lucrarile începute inainte de 1989 şi aflate în prezent în diferite faze de executie, cum ar fi nodul hidrotehnic Paraul Pantei);

Existenta acumularii Izvoru Muntelui care influenteaza fenomenele hidrometeorologice din zona.

MANIFESTAREA FENOMENULUI

~temperatura aerului se mentine la valori negative, o perioada mai indelungata:
~lacul Izvoru Muntelui incepe sa inghete, pornind de la coada unde apa are un nivel mai scazut;
~stratul de gheata din coada lacului şi panta redusa spre intrarea in lac determina:
nedisiparea zaiului in masa apei;
~inceperea aglomerarilor;
aparitia blocajelor;
~extinderea fenomenului pe distante de 25 - 30 km si grosimi de 5 - 7 m.
~aglomerarile de zai duc la:
~ scaderea vitezei de scurgerea apei;
~ cresterea nivelului in amonte;

Productivitate record de plante legumicole pe Valea Bistritei

Omul a cautat demult sa mareasca productivitatea solului, practicand o agricultura intensiva, cu rotatia culturilor, adaugand ingrasaminte ( gunoi de grajd ) si ameliorand plantele prin selectie. Pe Valea Bistritei culturile sunt orientate dupa diversele combinatii ale factorilor ecologici (relief, microclima, apa si resurse nutritive), in scopul unei zonari a productiei. Astfel in aceasta zona se practica o agricultura sezoniera, plantele legumicole cultivate fiind: cartoful, porumbul, fasolea, sfecla, bostan porcesc, ceapa, usturoi si morcov.
Spre deosebire de anul trecut, anul acesta avem o productivitate record datorita factorilor fizico-geografici care au avut un rol foarte important in practicarea culturilor agricole. Aceste culturi agricole sunt folosite pentru nevoi directe ale producatorilor si nu pentru comercializare, deoarece piata de desfacere este la o distanta prea mare (sat→oras=50 km).

Productivitatea unor plante legumicole
raportate la 1 prajina in anii 2008-2009

planta legumicola 2008 2009

cartof 250kg 500kg

porumb 70kg 100kg

In Romania, sistemul metric a fost introdus prin "Legea pentru adoptarea sistemului metric in Romania publicata in monitorul official nr. 210/21 sept./oct. 1856 si aplicabila pana la 1 ian. 1866".Astfel 1 prajina in Moldova = 4 stanjeni(1 stanjen=2,23m)=8,92m.

pui de salamandra

(fetele il puneau in san pentru a avea noroc la maritis)

sarpele negru
vipera comuna
vipera comuna

Din cauza caldurii, reptilele au inceput sa-si faca simtita prezenta

Dintre speciile de vipere prezente pe teritoriul Romaniei, regasim pe Valea Bistritei doar vipera comuna.

Clasa: Reptilia

Ordinul: Squamata

Subordinul:Ophidia

Familie: Viperidae

Gen: Viperinae

Specie: Vipera Berus

Vipera comuna are habitatul ocupat uzual in zona muntoasa. Ea alege zonele in special puternic insorite dar umede, fapt ce ingreuneaza uneori depistarea lor.

Zone in care ea poate fi gasita:

*stancarii si grohotisuri aflate sub incidenta razelor solare;

*zone cu taieturi de padure("parchete")

*in mijlocul drumurilor forestiere rar circulate;

*in ierburile de la marginea padurii;

*zone mlastinoase cu aglomerari de grohotisuri si resturi lemnoase sunt locuri la fel de indragite.

Recunoasterea unei vipere

Ea este usor de recunoscut deoarece are corpul scurt si gros, coada se termina printr-o subtiere usoara si are zig zag-ul caracteristic de pe spate.

Atentie

Atunci cand traversati zone asemanatoare celor prezentate mai sus, sa aveti o bata in mana cu care sa va faceti simtita prezenta !!!

In continuoare postez aici cateva poze proprii realizate pe Valea Cerbului din judetul Suceava(pentru a le vedea la dimensiunea originala dati click pe fiecare in parte).

text adaptat dupa http://www.carpati.org/articol/cate_ceva_despre_vipere/301/