O rană făcută râului Bistriţa!

În dreptul localităţii Mădei s-au realizat mai multe excavări  în râu (perioada 2011, 2012) chipurile pentru a înălţa terasa inferioară (albia majoră) aflată pe partea stângă precum şi a o face mai uşor de circulat. Această terasă am numit-o şi albie majoră deoarece râul Bistriţa la cote excepţionale o invadează ajungând până în livada lui Ioachim Iftimuţ (ŢUI). Exemplul a fost dat în mai 1970 când s-a înregistrat o scurgere maximă de 234 m³/s.

Excavările s-au concentrat mai întâi în albia majoră ca apoi ele să se extindă în albia minoră ducând la adâncirea talvegului şi implicit în timp a pânzei freatice (vezi foto).

Prin urmare, le spun acelora care au făcut această rană că natura-i clarvăzătoare şi într-o “bună zi” va pune sechestru pe tot ce aveţi!

fig. nr. 1., 2., 3., 4. Situaţia actuală  

Este o tradiţie nouă ca fiecare aparat administrativ ce vine în conducerea localităţii să întreacă predecesorii săi în materie de indicatoare

Astfel, localitatea Broşteni din judeţul Suceava este un exemplu foarte concludent în acest sens.

VEZI FOTO!

fig. nr. 1., 2. Adevărate hibride rutiere amplasate atât la intrarea cât şi la ieşirea din localitatea Broşteni

fig. nr. 3., 4., 5. Cotârgaş vs. Cotârgaşi

Temperaturile negative din ultima perioadă au produs fenomenul de îngheţ total al albiei minore (pod de gheaţă) în amonte de satul Mădei

Instalarea fenomenului s-a produs datorită adâncimii şi vitezei scăzute a apei dar şi din pricina secetei care a făcut ca debitul râului Bistriţa să fie atât de mic. Dacă gerul va continua, podul de gheaţa va depăşi grosimea actuală, existând probabilitatea ca la o eventuală încălzire a vremii să apară barajele de gheaţă (zăpoarele) asemenea celor produse în aval de localitatea Borca.

albia râului Bistriţa în condiţii libere

albia râului Bistriţa în condiţii cu pod de gheaţă

albia râului Bistriţa în codiţii de zăpor