Valea Bistriţei

Valea Bistriţei, cu un traseu semnificativ, s-a impus semnificativ şi în Munţii Bistriţei, contribuind la modelarea acestora. Începând de la ieşirea din Depresiunea Dornelor şi până la intrarea în Cracău-Bistriţa, râul şi-a săpat o vale adâncă, despre care se susţine, că îşi menţine actualul curs din Sarmaţian, pe acest traseu tăind formaţiuni mai dure(Cheile Zugreni cu versante abrupte) cât şi mai friabile(Broşteni->Borca->aval). Zona de lărgire de la Broşteni şi până la Poiana Teiului este marcată de prezenţa a numeroase aşezări. În privinţa circulaţiei de pe Valea Bistriţei, trebuie amintit că "drumul plutelor" a fost înlocuit cu unul rutier, iar la coada lacului a fost construit viaductul Poiana Largului, ce face legătura dinspre Vatra Dornei spre Târgu Neamţ şi Piatra Neamţ. Valea Bistriţei, ca urmare a amenajărilor hidroelectrice, a devenit o importantă zonă turistică, atât prin potenţialul propriu ca şi a posibilităţilor de pătrundere în zonele montane din vecinătate.

vineri, 16 noiembrie 2012

O rană făcută râului Bistriţa!

În dreptul localităţii Mădei s-au realizat mai multe excavări în râu (perioada 2011, 2012) chipurile pentru a înălţa terasa inferioară (albia majoră) aflată pe partea stângă precum şi a o face mai uşor de circulat. Această terasă am numit-o şi albie majoră deoarece râul Bistriţa la cote excepţionale o invadează ajungând până în livada lui Ioachim Iftimuţ (ŢUI). Exemplul a fost dat în mai 1970 când s-a înregistrat o scurgere maximă de 234 m³/s.

Excavările s-au concentrat mai întâi în albia majoră ca apoi ele să se extindă în albia minoră ducând la adâncirea talvegului şi implicit în timp a pânzei freatice (vezi foto).

Prin urmare, le spun acelora care au făcut această rană că natura-i clarvăzătoare şi într-o “bună zi” va pune sechestru pe tot ce aveţi!

fig. nr. 1., 2., 3., 4. Situaţia actuală