Voluntarii din localitatea Poiana Teiului judeţul Neamţ au participat zilele trecute la plantarea a 500 puieţi de tei la coada lacului Izvorul Muntelui. Cu toţii au demonstrat că se poate planta! (vezi fig. nr. 1)

Este singura acţiune în cei 53 ani de la construcţia barajului şi implicit a lacului de acumulare atunci când pe Valea Bistriţei au fost împădurite numeroase zone cu pin pentru a se atenua torenţialitatea cât şi  colmatarea lacului (fig. nr. 2, 3, 4). Plantarea de la Poiana Teiului nu a avut ca scop protejarea  sau reîmpădurirea unei suprafeţe despădurite ci mai degrabă reînvierea uneia dintre poienile cu tei.

Toată acţiunea trebuie considerată un punct de plecare în realizarea altora!

Fig. nr. 1. Voluntarii la plantat puieţi de tei  în apropierea Pietrei Teiului
© Cristis, 2013

Fig. nr. 2. Areal plantat cu pini la gura Pietroasei jud. Suceava (confluenţa pârâului Pietroasa cu râul Bistriţa)
© Bogdan-Alexandru Cheşa, 2011

Fig. nr. 3. Plantaţie cu pini în zona inferioară a Runcului pentru a atenua torenţialitatea
© Bogdan-Alexandru Cheşa, 2011

© Fig. nr. 4. La plantat pe Bâtca Cărpinişului
© Sofia Tărâţă, 1959

O rană făcută râului Bistriţa!

În dreptul localităţii Mădei s-au realizat mai multe excavări  în râu (perioada 2011, 2012) chipurile pentru a înălţa terasa inferioară (albia majoră) aflată pe partea stângă precum şi a o face mai uşor de circulat. Această terasă am numit-o şi albie majoră deoarece râul Bistriţa la cote excepţionale o invadează ajungând până în livada lui Ioachim Iftimuţ (ŢUI). Exemplul a fost dat în mai 1970 când s-a înregistrat o scurgere maximă de 234 m³/s.

Excavările s-au concentrat mai întâi în albia majoră ca apoi ele să se extindă în albia minoră ducând la adâncirea talvegului şi implicit în timp a pânzei freatice (vezi foto).

Prin urmare, le spun acelora care au făcut această rană că natura-i clarvăzătoare şi într-o “bună zi” va pune sechestru pe tot ce aveţi!

fig. nr. 1., 2., 3., 4. Situaţia actuală  

Este o tradiţie nouă ca fiecare aparat administrativ ce vine în conducerea localităţii să întreacă predecesorii săi în materie de indicatoare

Astfel, localitatea Broşteni din judeţul Suceava este un exemplu foarte concludent în acest sens.

VEZI FOTO!

fig. nr. 1., 2. Adevărate hibride rutiere amplasate atât la intrarea cât şi la ieşirea din localitatea Broşteni

fig. nr. 3., 4., 5. Cotârgaş vs. Cotârgaşi

Temperaturile negative din ultima perioadă au produs fenomenul de îngheţ total al albiei minore (pod de gheaţă) în amonte de satul Mădei

Instalarea fenomenului s-a produs datorită adâncimii şi vitezei scăzute a apei dar şi din pricina secetei care a făcut ca debitul râului Bistriţa să fie atât de mic. Dacă gerul va continua, podul de gheaţa va depăşi grosimea actuală, existând probabilitatea ca la o eventuală încălzire a vremii să apară barajele de gheaţă (zăpoarele) asemenea celor produse în aval de localitatea Borca.

albia râului Bistriţa în condiţii libere

albia râului Bistriţa în condiţii cu pod de gheaţă

albia râului Bistriţa în codiţii de zăpor

Ambiţii hidrotehnice care urmăresc câştigul imediat

Un număr mare de forţe private continuă să afecteze în mod serios resursele noastre de apă. Este vorba de modificarea bazinelor hidrografice Borca şi Neagra Broşteni, pe cursul cărora urmează a fi construite microhidrocentrale ("surse de energie verde").

imagini din bazinul hidrografic Borca

imagini din bazinul hidrografic Neagra-Broşteni

Panouri solare în rondul de la Poiana Largului

În ciuda posibilităţilor, panourile solare nu sunt frecvente datorită preţurilor ridicate. Cu toate acestea, cei de la Poiana Largului au căutat o alternativă ecologică pentru a rezolva problema iluminării intersecţiei. Astfel, ei au amplasat trei corpuri de iluminat public care sunt unice pe Valea Bistriţei. Vezi foto!

Drumurile noastre au rămas aceleaşi!
La aproape doi ani de când am publicat un articol având în prim plan starea drumului naţional 17B VEZI AICI, situaţia acestuia rămâne în continuare aceiaşi! Vă poate confirma înregistrarea apărută ieri la radio Orion Vatra Dornei. ASCULTĂ AICI

Şi pentru ca fratele mai mare (17B) să nu fie singurel, drumul judeţean 171 i se alătură. Ţin să amintesc că acesta a fost asfaltat în toamna anului 2009 pe o lungime de 1 km şi care în prezent a necesitat lucrări de cârpire.

Fig. nr. 1. DJ 171 recent plombat

Primele controale mai amănunţite făcute pe Valea Bistriţei, de către cei din cadrul instituţiei APIA Neamţ

Ele s-au desfăşurat în cursul săptămânii, verificând dacă cererile de subvenţionare pentru bovine sunt conforme cu realitatea.

În urma acestora, probabil au fost scoase la iveală numeroase nelegiuiri!

Negăsind o bază de date pentru anul curent, vă prezint totuşi situaţia cererilor de pe Valea Bistriţei (cu referire strictă la comunele Borca, Fărcaşa şi Poiana Teiului) la nivelul anului 2009.

Fig. nr. 1. Ponderea bovinelor înregistrate pentru subvenţionare

Fig. nr. 2. Numărul de bovine pe satele componente ale fiecărei comune

Fig. nr. 3. Ponderea bovinelor de pe Valea Bistriţei din totalul celorlalte comune din judeţul Neamţ

sursa datelor: www.apia.org.ro

fig. nr. 1. Capra din Madei (2001)

Alaiurile de personaje mascate din comuna Borca

Pentru toti locuitorii comunei Borca, iarna reprezinta anotimpul bucuriilor facute de zapada dar si de jocul caprei, aceasta din urma fiind printre cele mai atractive.

Aceste alaiuri au ca personaj central capra care impreuna cu cetele de mascati merg in zilele de 31 decembrie- 1 ianuarie in centrul comunei pentru asa zisul joc al caprei. Mascatii sunt constituiti din toate categoriile sociale, unindu-se chipurile pentru salvarea de la pierirea obiceiurilor, insa mai nou cu maciuci grele din lemn si felurite obiecte care scot al mai mare zgomot. Acestia din cand in cand mai striga: „ asta-i capra caprelor, capra...” Echipa astfel alcatuita se pregateste cu cateva zile inainte. Cand se intalnesc doua formatii de capre se lovesc unii de altii cu umerii in semn de „salut”.

Spre fascinatia privitorilor simbolistica jocului nu a ramas aceeasi.

Doar zvonuri despre reabilitarea Caminului Cultural Madei.

Ramanem doar cu problema!

In continuare problema cu care se confrunta satul Madei, este lipsa unui loc de organizare a nuntilor precum si a altor momente cu caracter de distingere si voie buna. In sat exista o cladire ce purta candva numele de CAMIN CULTURAL dar in prezent aceasta si-a pierdut complet numele mai ales prin infatisarea pe care o prezinta societatii.

Dar cine credeti ca este responsabil de aceasta infatisare?

Eu cred ca aparatul administrativ din care este formata comuna, este singurul vinovat in acest caz, dar timpul tace si trece si se constata cu stupoare ca persoanele din acest aparat ezita intre sentimentul datoriei si interesele proprii. Cu alte cuvinte aici bantuie coruptia caruia ii vedem doar suprafata fara a sti cu siguranta cata gheata ascunde in adancime!

Au existat numeroase intentii de reabilitare a sa, dar cei interesati(investitorii) au primit un refuz categoric de fiecare data.

--->pete de rusine peste imaginea comunei Borca

Prezenţa unei terase de peste 200 m la Lunca, jud. Neamţ

=locuitorii din zonă îi spun Podirei sau Poiana Luncii=

Cotul brusc al văii în acest sector reprezintă un meandru adâncit care are un versant concav aproape abrupt(plasa Şoldanu) şi un versant convex(Bâtca Luncii) pe care se etajează un crâmpei de terasă ajungând până la înălţimea de 250 m deasupra râului Bistriţa. Acesta s-a păstrat datorită cotului puternic, un adevărat meandru încătuşat, pe care râul îl face, lăsând pe stânga terasa etajată. Fiind situată în zona cristalino mezozoică, rocile mai dure au încorsetat Bistriţa astfel încât aceasta nu şi-a mai putut săpa o vale largă cu o luncă din care să fi rămas resturi suspendate sub forma de terase înalte. Şi în prezent această luncă este foarte redusă(aprox. 190m lăţime) încât va fi distrusă în viitor când râul îşi va mai adânci valea.

fig. nr. 1. Imagine 3D

după maps.google.com

Bibliografie

I. Donisă, P. Poghirc, Valea Bistriţei, Editura Ştiinţifică Bucureşti, 1968

Prabuşire totală a paginilor de internet aparţinând Consiliilor Locale de pe Valea Bistriţei(Borca, Fărcaşa şi Poiana Teiului).

Se pare ca una dintre legile fundamentale ale naturii se potriveste şi aici: “Toate sunt legate de toate.”

Pentru a vă convinge şi dumneavoastră accesaţi următoarele link-uri:

primaria Borca

primaria Farcasa

primaria Poiana Teiului

Mesajele sunt expuse locuitorilor comunei Broşteni, jud. Suceava.

Deşeurile sunt aruncate corespunzător în recipientele amplasate în zonele mai populate, însă grija şi transportul ce aparţin Consiliului Local al "oraşului Broşteni", lipsesc cu desăvârşire.

Pe seama ploilor torenţiale şi a rocilor coezive (de tipul argilelor) s-au produs deplasări în masă

Astfel pe versantul stâng al râului Bistriţa la intrarea în satul Pietroasa, jud. Suceava, s-a produs o alunecare de teren. Această alunecare a fost favorizată de apa din precipitaţii, coezivitatea rocilor şi de unghiul de frecare interioară.

Zonă afectată de calamităţi

Urmare a ploilor torenţiale care s-au succedat începând cu primăvara acestui an şi culminând cu aversele din iunie şi iulie, grohotişurile au fost antrenate de pârâul Cerbu (afluent pe dreapta al pârâul Neagra, judeţul Suceava), producându-se colmatarea albiei acestuia. Consecinţele acestui fenomen au fost: depunerea de grohotişuri pe cursul iniţial şi devierea cursului pârâului. Astfel pârâul din acest an nu mai urmează cursul iniţial, albia acestuia urmând un traseu diferit şi influenţând apariţia unor noi ravene în corpul vechiului drum Cerbu.

Datorită pantei mari, apa concentrată pe noul drum forestier Cerbu a produs eroziuni lineare ce au dat naştere la o ravenă în corpul drumului, făcându-l astfel impracticabil.

Pentru a elimina apariţia unor noi ravene şi a preîntâmpina mărirea celor existente sunt necesare lucrări de refacere a zonei afectate de calamităţi, lucrări ce constau în: refacerea drumului forestier şi reamenajarea cursului pârâului, astfel încât apa sa-şi urmeze vechiul făgaş.

Primul parc eolian de pe VALEA BISTRITEI va "răsări" la Borca

Pe muntele Budacu, la aproximativ 25 de kilometri de centrul comunei Borca, va fi construit primul parc eolian din judeţul Neamţ. Investiţia, estimată la 80-100 de milioane de euro, va fi realizată de firma de cablu din Borca, în parteneriat cu o firmă ieşeană. Terenul care va găzdui morile de vânt aparţine Primăriei Borca şi a fost oferit în concesiune investitorilor.

Agenţia pentru Protecţia Mediului confirmă "pionieratul" acestei investiţii

Realizarea unui parc eolian, ca sursă alternativă de producerea a energiei electrice (din aşa-numitele surse regenerabile), deşi sprijinită la nivel naţional şi european inclusiv prin legislaţie, implică parcurgerea mai multor etape. Investitorii care se înhamă la o asemenea treabă au de obţinut o grămadă de documente - unele pe plan local, altele de la instituţii abilitate în diferite domenii: certificat de urbanism, aviz de mediu, autorizaţie de construire, aviz de amplasament, aviz tehnic de racordare, contract de racordare, autorizaţie de înfiinţare, licenţă de producere de energie regenerabilă etc. Aşadar, printre primele documente de obţinut se află şi acordul de mediu. De la Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ ni s-a comunicat că demersurile întreprinse de firma din Borca sunt primele de acest gen pe judeţul nostru: "Vă precizăm că la nivelul judeţului Neamţ, până în anul 2010 nu a fost înregistrată nicio solicitare privind obţinerea de acte de reglementare pentru înfiinţarea de parcuri eoliene. În anul 2010 a fost depus un acord de mediu de către firma de cablu din Borca , cerere înregistrată la APM Neamţ în data de 24.02.2010. Proiectul este prevăzut a se realiza în comuna Borca - extravilan Budacu - Borci, cu 25 de turbine cu o capacitate totală de 50 MW".

"O parte din energie va fi livrată instituţiilor din comună"

Aminteam că parcul eolian de la Budacu-Borci se va edifica pe un teren care aparţine Primăriei Borca. Parteneriatul încheiat de autorităţilor locale cu cei doi investitori nu este dezinteresat, o parte din energia produsă urmând a fi utilizată de comunitate. "În conformitate cu legislaţia în vigoare, am oferit în concesiune suprafaţa de teren pe care se vor amplasa turbinele eoliene, teren care aparţine Primăriei Borca. este vorba despre aproximativ 500 de hectare, ca zonă, însă suprafaţa ocupată efectiv de turbine este cu mult mai mică. În acest fel, nu se vor împiedica celelalte activităţi tradiţionale: păşunatul animalelor, respectiv colectarea fructelor de pădure. Ne bucură că în zona noastră va fi construit un parc eolian, deoarece o parte din energie va reveni, prin contract, comunităţii.

sursa: http://www.realitateamedia.ro

Zaporul a revenit pe raul Bistrita

CAUZELE PRODUCERII FENOMENULUI

CAUZE NATURALE

~mentinerea unor temperaturi foarte scazute ale aerului (sub –10°C) pe o durata mai mare de timp, care duce la dezvoltarea unor formatiuni de gheata compacte;

~fluctuatii mari de temperatura de la zi la noapte si de la o zi la alta;

~patrunderea unor mase de aer mai cald dinspre vest, prin culoarele Dornei si Bistritei (fenomen unic in Romania), fapt care cauzeaza incalzirea din amonte spre aval, urmata de desprinderea prematura a gheturilor din albii si antrenarea sloiurilor peste formatiunile de gheata din aval, avand ca efect formarea zapoarelor, cu cresteri bruste ale nivelului apei in amonte;

~succesiunea in lungul raului Bistrita a unor sectoare cu pante diferite, existenta meandrelor si a ingustarilor de albie minora pe anumite portiuni;

~culoarul Bistritei in zona cuprinsa intre localitatile Borca si Poiana Teiului este foarte ingust; albia minora are latimea intre 50 şi 80 m iar albia majora intre 300 şi 1500 m.

CAUZE ANTROPICE

~prezenta podurilor, a unor Imprejmuiri şi anexe gospodaresti;

Prezenta in albie a unor constructii hidroenergetice nefinalizate (lucrarile începute inainte de 1989 şi aflate în prezent în diferite faze de executie, cum ar fi nodul hidrotehnic Paraul Pantei);

Existenta acumularii Izvoru Muntelui care influenteaza fenomenele hidrometeorologice din zona.

MANIFESTAREA FENOMENULUI

~temperatura aerului se mentine la valori negative, o perioada mai indelungata:
~lacul Izvoru Muntelui incepe sa inghete, pornind de la coada unde apa are un nivel mai scazut;
~stratul de gheata din coada lacului şi panta redusa spre intrarea in lac determina:
nedisiparea zaiului in masa apei;
~inceperea aglomerarilor;
aparitia blocajelor;
~extinderea fenomenului pe distante de 25 - 30 km si grosimi de 5 - 7 m.
~aglomerarile de zai duc la:
~ scaderea vitezei de scurgerea apei;
~ cresterea nivelului in amonte;