Valea Bistriţei

Valea Bistriţei, cu un traseu semnificativ, s-a impus semnificativ şi în Munţii Bistriţei, contribuind la modelarea acestora. Începând de la ieşirea din Depresiunea Dornelor şi până la intrarea în Cracău-Bistriţa, râul şi-a săpat o vale adâncă, despre care se susţine, că îşi menţine actualul curs din Sarmaţian, pe acest traseu tăind formaţiuni mai dure(Cheile Zugreni cu versante abrupte) cât şi mai friabile(Broşteni->Borca->aval). Zona de lărgire de la Broşteni şi până la Poiana Teiului este marcată de prezenţa a numeroase aşezări. În privinţa circulaţiei de pe Valea Bistriţei, trebuie amintit că "drumul plutelor" a fost înlocuit cu unul rutier, iar la coada lacului a fost construit viaductul Poiana Largului, ce face legătura dinspre Vatra Dornei spre Târgu Neamţ şi Piatra Neamţ. Valea Bistriţei, ca urmare a amenajărilor hidroelectrice, a devenit o importantă zonă turistică, atât prin potenţialul propriu ca şi a posibilităţilor de pătrundere în zonele montane din vecinătate.

joi, 19 martie 2009

Configuratia generala a reliefului acestor munti nu permite parcurgerea unei creste propriu-zise, asemenea Muntilor Fagarasului, de exemplu. Vaile Barnar, Neagra, Negrisoara si Borca s-au adancit atat de mult (harta 2, extras cu actualizari din volumul Asaltul Carpatilor, Consiliul National al Organizatiei Pionierilor, Bucuresti, 1985), incat au creat o fragmentare enorma - se poate vorbi de masive diferite - Pietrosul, Barnarul, Budacu. Parcurgerea Muntilor Bistritei de la nord la sud ar fi echivalenta cu traseul: Zugreni - Bogolin - Pietrosu - Pasul Paltinis - Creasta Harlagia - Tiblesul Mare - Grinties; adica ocoluri foarte mari, pe la capetele Vailor Barnar, Negrisoara si Neagra. Imi aminteste ruta aceasta de Muntii Maramuresului, unde, similar, Vaile Repedea si Vaser au creat, practic, masive diferite.