Valea Bistriţei

In lupta cu rumegusul de pe Valea Bistritei

In evidenta Comisariatului Judetean al Garzii Nationale de Mediu se afla 834 de instalatii de debitat material lemnos, concentrate in zona de munte, in trei localitati urbane si 32 de comune. Potrivit comisarului-sef Constantin Hutupas, capacitatea anuala de prelucrare este de aproape doua milioane de metri cubi, rezultind 20.000 de metri cubi de rumegus si 30.000 mc de alte deseuri lemnoase si coaja. Rumegusul este prelucrat si valorificat in 63 de centrale termice, 17 uscatoare de lemn si 9 instalatii de brichetat. O parte este livrat catre crescatorii individuali de animale, Herghelia Lucina, Avicola SA Suceava si Botosani, Ceramica SA Iasi si Turbamin SA Poiana Stampei. Deseurile lemnoase ajung la Ambro SA Suceava si Somesul SA Dej, unde sint folosite la fabricarii celulozei, precum si la populatie, ca lemn de foc. Probleme cu depozitarea deseurilor apar in timpul verii, cind centralele nu functioneaza la capacitate, oamenii nu folosesc lemnele de foc, iar animalele sint la pasunat. Din anii precedenti, depozitele de rumegus insumeaza 102.000 de tone, carora li se adauga 30.000 de tone, din acest an. Comisariatul Judetean al Garzii Nationale de Mediu, la propunerea autoritatilor locale, a aprobat infiintarea unor depozite controlate de rumegus, acesta urmind sa fie preluat de Moldocim SA Bicaz si de catre Primaria municipiului Vatra Dornei, care in toamna va da in functiune centrala termica bazata pe aceasta materie prima. In acest an, comisarii de mediu au verificat 450 de instalatii de debitat lemn, au aplicat 64 de amenzi contraventionale, in valoare de 843,2 milioane de lei. 5 societati au primit somatii de inchidere, iar pentru o firma s-a dispus suspendarea autorizatiei de mediu. Pentru a rezolva problemele cauzate de deseurile de lemn din judet, comisarii de mediu solicita unele masuri de sprijinire a investitorilor in domeniu. Doi agenti economici suceveni, Solarpellets si Pin Ecolemn (firma romano-canadiana), intentioneaza sa puna in functiune instalatii de peletare a rumegusului umed rezultat din instalatiile de debitat. La Forestfalt SA Falticeni exista o instalatie in conservare de producere a placilor aglomerate, repunerea in functiune a acesteia necesitind investitii de circa un milion de dolari. O societatea ieseana intentioneaza sa produca placi aglomerate din deseuri din lemn si tocatura din recipiente din plastic. Darea in functiune a unei asemenea instalatii ar putea duce si la valorificarea PET-urilor, o alta problema deosebita a judetului. (L.D.)