Protectia mediului

Valea Bistriţei, cu un traseu semnificativ, s-a impus semnificativ şi în Munţii Bistriţei, contribuind la modelarea acestora. Începând de la ieşirea din Depresiunea Dornelor şi până la intrarea în Cracău-Bistriţa, râul şi-a săpat o vale adâncă, despre care se susţine, că îşi menţine actualul curs din Sarmaţian, pe acest traseu tăind formaţiuni mai dure(Cheile Zugreni cu versante abrupte) cât şi mai friabile(Broşteni->Borca->aval). Zona de lărgire de la Broşteni şi până la Poiana Teiului este marcată de prezenţa a numeroase aşezări. În privinţa circulaţiei de pe Valea Bistriţei, trebuie amintit că "drumul plutelor" a fost înlocuit cu unul rutier, iar la coada lacului a fost construit viaductul Poiana Largului, ce face legătura dinspre Vatra Dornei spre Târgu Neamţ şi Piatra Neamţ. Valea Bistriţei, ca urmare a amenajărilor hidroelectrice, a devenit o importantă zonă turistică, atât prin potenţialul propriu ca şi a posibilităţilor de pătrundere în zonele montane din vecinătate.

joi, 19 martie 2009

Distingem cu claritate undeva departe, spre nord, Pietrosul Bistritei si Giumalaul, apoi "peste drum" creasta la fel de fragmentata a Muntilor Stanisoara. Vedem formele zvelte ale Ceahlaului, spre vest Calimanii, iar mai aproape de noi creasta Negrisoara si creasta care duce de la Paltinis - peste crestetul ascutit al Varfului Tiblesul Mare - la Grinties (harta 2). Vaile Negrisoara, Neagra si Borca sunt jos de tot, puternic adancite.


De pe Vf. Budacu (1859 m), privim spre nord; in fata este Vf. Barnaru, iar in plan indepartat urmeaza Pietrosul Bistritei si Vf. Giumalau.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

comentarii